dulu.ro

Am iesit sa imi dezgrop masina si mi-am dezgropat-o, de sub zapada bineinteles, nu altceva. Era destul de multa pentru ca, fiind ultimul ramas care isi eliberase vehiculul, am fost nevoit sa arunc toata zapada pe care vecinii mei, desi dispunem, din fericire de un spatiu verde de care ne desparte doar un gard subtire, aruncasera ce ii bloca pe dumnealor peste masina mea (era pe semne prea greu sa ridice 30 cm mai sus lopata pt a arunca zapada peste gard, in spatiul verde unde tot acel omat era chiar benefic viitoarelor flori din primavara). In  fine, nu m-am suparat catusi de putin.. m-am obisnuit de mult cu ideea ca traiesc intre frustrati, analfabeti si prost crescuti (am invatat chiar sa ii indragesc, asa is ei, pur si simplu; e ca si cand m-as supara pe motanul meu ca nu vorbeste). Si fiindca imi place sa vad schimbarea provocata de mainile mele nu m-am multumit cu a curata zona din imediata apropiere a masinii pe care o conduc, am continuat sa degajez inca vreo 10 metri de trotuar de jur imprejur, in fata unor spatii comerciale si pe langa un alt vehicul ce fusese, ca al meu, ingropat de altii. Asa am vrut eu. Cu vreo 20 de minute inainte ca eu sa imi rup lopata, vine sa ma felicite un batran puternic turmentat. Il gaseam simpatic si am dialogat cu el in timp ce sapam si azvarleam. Vazand ca ma intind mult departe de masina mea, pensionarul incerca sa ma opreasca spunandu-mi ca ‘gata domne, lasa-i dracu, nu mai da si p-acolo!’. Cand a vazut ca nu ma pot abtine a continuat cu osanale la adresa-mi si m-a intrebat ca de ce dau si la altii. Si i-am raspuns ca fac asta fiindca pot si fiindca vreau (de zeci poate sute de ori m-am folosit de trotuarul pe care teoretic nu ar trebui sa parcheze nimeni si m-am gandit ca la cat am stresat eu pietonii cu masina mea, macar atata lucru pot face si eu pt ei, acum, iarna, sa dau zapada la o parte). Dupa ce a plecat batranul am reflectat asupra mirarii sale: noi, romanii, chiar suntem un popor urat, cu oameni mici, neinsemnati, cu sentimente de orice fel dar nu nobile. Pentru noi chiar e anormal sa facem ceva moca, pentru comunitate, fara sa cerem nimic inapoi! Si fiindca implinim 20 de ani de cand s-a murit de pomana si intru umilinta, nu pot sa concluzionez decat ca un popor ca al nostru, format in majoritate covarsitoare din  tarani inculti, ultra limitati care totusi se cred la fel de importanti ca elitele, epatanti, nu merita libertatea. Pentru acest popor mizerabil, dornic de afirmare si total lipsit de respect, decenta ori compasiune, dictatura e unica solutie. Ma uit la filmarile vechi(dublate prin penibile comentarii de azi) cu morti, raniti, arestati in decembrie ‘89, repetate la tv parca doar fiindca trebuie si din pacate, sentimentul care ma cuprinde este unul de parere de rau, in sensul ca ma gandesc la toti oamenii aceia care, la inceput in Timisoara si apoi in Bucuresti s.a.m.d., au crezut cu atata naivitate ca are rost sa se sacrifice. Chiar nu trebuia sa faca nici unul asta!  Pacat, mare de tot!

Trackback URI | RSS comentarii