Feed-uri
Mesaje
Comentarii

Despre dimineata in care am scris acest text

.. intrase sa imi spuna ca pleaca, sa ma mangaie afectuos pe frunte ca de obicei si sa imi aminteasca da.. ca ne vedem pe seara. A vazut usor dezgustata un gandac starcit pe calcaiul corpului meu intins in pat deci mintea-mi era intr-un stand by fara imagini. Cand m-am trezit.. mi-am dat seama ca toate astea erau atat de verosimile si am decis ca acel gandac nedeslusibil din talpa mea era o perfecta sinteza ori un simbol al creierului meu, o mostra diametral opusa in considerent palpabil a tuturor reactiilor chimice sau fizice care aveau loc in interiorul craniului meu lucios.

Trackback URI | RSS comentarii

Lasa un mesaj

« valente-mi sociopate! sau fueling nonexistence

Despre importanta prezentarii la vot »