dulu.ro

‘Plictiseala e un semn de buna stare’ imi spunea odata un tip simpatic care se lauda ca in tinerete, pe cand se afla la Mogadishu, facea trafic cu diamante neslefuite trimise catre el de niste evrei rusi stabiliti in Vancouver (gsus ce film). Tot el imi povestea plin de entuziasm cum a cucerit pe la 1983 o contesa italiana, care i-a pus la dispozitie palate, domenii intinse si multe altele prin Toscana, cerandu-i in schimb doar prietenia (ea avand vreo 75-80 de ani si deci frigidizata iar el vreo 30 si deci ultra viril), imediat dupa ce a reusit sa fenteze sistemul comunist si sa fuga din tara haituit fiind de partid pentru prietenia lui cu Paul Goma. Tare mi-as fi dorit sa am si eu o minte din asta atat de tesatoare de scenarii si filme. Pana la urma poate ca nici nu mintea si mi se pare mie imposibil tot ce imi spunea el in acea dupa amiaza letargicoasa de iulie cand, amortit de o bere, il ascultam incantat. Si ma gandesc acum ca avea dreptate cu plictiseala, starea aceasta chiar este una de lux, in sensul ca cine isi permite sa se plictiseasca inseamna ca nu are nicio grija, nu are nicio problema care sa ii ocupe mintea. Foarte tare, imi doresc deci sa mai pot si eu sa ma plictisesc dar nu mai am cum, de mult. Si gata, ma duc la mare fiindca nu mai suport sa stau atat de departe de ea, de jegul el, de amareala ei, de guvizii si meduzele ei; cred ca mi-e dor si de cocalarii de pe marginea ei (aia de se scarpina cu telecomanda in talpa in holul hotelului Flora asteptand nerabdator vreun meci de fotbal, gsus); mi-e dor si de apa ei chiar daca, acum ca stau sa ma gandesc, ea a fost manjita anul acesta, inaintea mea, de oameni care azi imi provoaca atata greata, scarba si dezgust, dar nu am ce sa fac, ma duc sa imi bag cu pumnii plini si stransi nisip in gura si sa-l mestec, in ochi, in.. da! Asa am sa fac si imi amintesc acum cata dreptate avea Hristosel saracu (care, by the way, a lansat o filosofie super hatisoasa de raportare la divinitate fara ca macar sa spere sau sa isi imagineze vreo data asta, anume crestinismul) cand enunta fericirile si zicea ‘fericiti cei saraci cu duhul caci a lor este imparatia cerurilor!’ (pupa-i-as creierul lui de baiat istet). Tu cand te uiti la tine in oglinda nu iti vine sa o scuipi? Nu? Te-as scuipa eu dar nu imi jignesc nobila-mi flegma cu mutra ta!

Trackback URI | RSS comentarii