In sfarsit… Page
Iulie 20th, 2008 de Dulu la ora 7:07 pm
De vreo trei-patru ani ma tot sacaia lumea sa citesc ‘M-am hotarat sa devin prost’ a lui Martin Page (se citeste [ marta: paj ] ca-i francez nu [ ma:tan peigi ] cum suntem cu totii tentati sa credem). Am citit-o intr-un final si ca sa nu imi exprim o insuficienta incantare am zis sa parcurg si ‘O perfecta zi perfecta’ a aceluiasi tanar autor francez. As fi dur si incorect sa zic ca nu mi-au placut. Nu stiu daca mai mult impreuna sau separat dar… mi-au placut. De ar fi totusi sa-mi satisfac exigenta as spune totusi (asa cum marele meu amic decis tacerii ar fi facut-o): mai degraba un spasm, sau doua… nushtu! Da, cred ca asa ar suna cel mai bine, un spasm scurt cu scuturari orgasmoide asezonat cu metafore interesante si cu momente in care noi, cei carora ne place sa ne caracterizam ca isteti, ne-am gasit ori la care ne-am gandit cel putin o data in viata. Ca lectura de vara chiar merita… ambele.
Avand in vedere ca este cel mai tradus scriitor contemporan francez, sa-i oferim omului credit si sa nu il confundam cu un oarecare cantaret obscur ce poarta acelasi nume dar pe englezeste.