Tristete si caini vagabonzi
Martie 11th, 2008 de Dulu la ora 11:38 am
… intre sagetute rare de apa lunguiata ce pica de sus. Talpile in depresie se lipesc de ploaia cleiosa de printre rosturile pavelelor. Un caine batran isi etaleaza o imensa tumoare mamara pe care o taraste obisnuit, nederanjat prin noroiul centrului. E negru cu maron si sfarcurile tocite, neobisnuit de amorfe! Face nota discordanta intre toti ceilalti multi caini vagabonzi de munte (cu picioare vanjoase), in culori diferite intre care cei mai enervanti au culoarea aceea nesuferita galben-mustar. Nici unul dintre cei galbeni nu pare a suferi de cancer precum cel negru cu maron, batran.
Si asa senzatia de suflet cariat se instaleaza inauntrul corpului care se cara pe poteci de munte plictisit, punand stangul in fata dreptului si invers in perpetuu creand miscare catre aiurea.