Omul de dincolo
August 13th, 2007 de Dulu la ora 11:22 pm
Aveam in liceu o doamna profesoara ce parea extrem de severa, distanta, total opaca. Folosea destul de des un ton relativ ridicat, se enerva aparent rapid, in fine, o percepeam ca pe o persoana cu care orice incercare de comunicare era sortita esecului etc. Intamplarea a facut ca si dupa multi ani de la terminarea liceului sa pastram legatura si am ajuns sa descopar ca este o individa cu totul deosebita, super-sociabila, rezonabila dar mai ales foarte tanara (spiritual) cu un bogat apetit pentru viata. Imi spunea ca in fiecare zi, inainte de plecarea la serviciu, lua cate o gurita de cognac pentru buna dispozitie la ore; cum spuneam, nu parea deloc bine-dispusa deci cred ca trebuia sa bea ceva mai mult. Glumesc evident, discutia cu aceasta distinsa doamna atat de normala dincolo de disciplina de fier pe care o afisa, m-a facut sa impart senzatia atat de placuta a dialogului pe care l-am purtat. E placut sa realizezi uneori ca, intr-adevar, ce-i frumos…